Mobilitate moderna – Test Peugeot Rifter

Share
| Scris de: Daniel Costea | 14-02-2020

Piata auto si nevoile clientilor evolueaza de la o decada la alta fulgerator de dramatic. Spre exemplu, in Europa, segmentul monovolumelor este intr-o scadere atat de mare, incat multe modele au iesit complet din fabricatie. Pe de alta parte, crossover-ele patrund pana in segmentele mici si este oarecum de neconceput ca un producator generalist sa nu aibe in gama SUV-uri “de la mic la mare”.

Pe de alta parte, nevoile de mobilitate si petrecere a timpului liber se intrepatrund uneori si cu business-ul. Aici apar modelele recreationale sau “leisure cars” dupa cum mai sunt botezate de englezi. Peugeot are o traditie bogata in oferirea monospace-urilor, iar generatiile anterioare ale lui Partner, ce propunea versiuni special dedicate timpului liber, precum Teppe, nu au facut decat sa ii ofere producatorului francez backgroundul necesar pentru a crea noul Rifter. 

Recreational Activity Vehicle

Spre deosebire de monovolume, utilitarele cu locuri, pentru ca pana la urma, de aici a pornit reteta, sunt cel putin la fel de spatioase, mult mai practice si, in ultima vreme, au un comportament rutier care nu prea mai are nimic de a face cu ceea ce stiam noi despre o masina ce transporta marfa.

Folosind platforma EMP-2 a grupului PSA, Peugeot Rifter se inscrie in 4,4 metri lungime, valoare competitiva si pentru traficul urban. Cu console extrem de scurte, reuseste sa ofere un ampatament de 2,78 metri, care, dupa cum vom descoperi, a fost foarte bine folosit pentru a oferi mult spatiu pasagerilor din spate. Este o masina inalta de aproape 1,9 metri si cu o suprafata vitrata extrem de generoasa. 

Au trecut vremurile cand geamurile spate se deschideau doar oscilobatant la astfel de masini, pentru ca versiunea de echipare testata (varful de gama GT Line) are geamuri spate cu actionare electrica. In plus, hayonul (imens si relativ greoi de inchis de o doamna miniona, mai ales ca nu poate fi dotata nici optional cu actionare electrica) propune luneta cu deschidere separata, asemanator break-urilor BMW.

Inca de la primul nivel de echipare, caroseria este “customizata”cu bandouri de protectie laterale si ornamente negre, care ii dau un aer mai rustic, inspre off-road. Nu este disponibila tractiunea integrala (doar daca eventual va fi oferita o varianta electrificata), dar exista optional sistemul Grip Control (cu cinci moduri de rulare pentru diverse tipuri de teren) oferit impreuna cu jante de aliaj de 16 inci si asistenta la coboarea in panta pentru 309 euro. Acesta este prezent si pe masina testata.

Interior spatios, inclusiv cu i-Cockpit

Revenind la functionalitatea caroseriei, aceasta poate avea si un al treilea rand de doua scaune (optional, 696 euro), iar la echiparea GT Line, pe randul doi avem scaune individuale. Acestea se pliaza dintr-o singura miscare (inclusiv cu sezutul care baleiaza spre inainte), rezultand o suprafata plata. Accesul usor prin portierele culisante va fi apreciat de parintii care au scaune pentru copii, avand in vedere libertatea de miscare in toate directiile. Ca la aproape orice caroserie de acest fel, sina de culisare a usilor spate este la vedere pe caroserie, iar inchiderea din interior reclama o mana mai forte. Portbagajul de 775 de litri in configuratie normala, cu posibilitate de extindere pana la 3.000 de litri prin rabatarea banchetei si incarcarea pana la plafon, aproape ca nu poate fi umplut de o familie ce merge in concediu si isi ia cu ea cam orice ii trece prin minte.

Dezvoltarea pe verticala a adus un plus de spatiu nu numai in zona capului – deasupra crestetului mai raman peste 30 de cm pana la plafon – dar si la nivelul genunchilor. Locurile posterioare individuale ofera confort identic pentru toti cei trei pasageri. Spatarele au doar un singur grad de inclinatie si nici nu exista posibilitate de culisare fata-spate, insa podeaua plata asigura conditii de calatorie foarte bune pe distante lungi. Sunt disponibile si guri de aerisire si prize USB pentru randul doi, iar pe spatarele scaunelor anterioare sunt integrate masute “tip avion”. 

Rifter exceleaza la capitolul locuri de depozitare, cu o consola centrala acoperita absolut imensa, care se prelungeste intre scaunele fata (pacat ca nu este compartimentata), buzunare mari in portiere, doua torpedouri si o polita transversala deasupra parbrizului pe toata latimea masinii. Sunt aproape 180 de litri disponibili in habitaclu pentru depozitare, adica aproape cat portbagajul unui Peugeot 108!  Un detaliu practic, la baza consolei centrale fata exista si o priza de 220V.

Poziția la volan ridicata si, complice cu garda la sol mai mare decat la un hatchback, ma aduce aproape la acelasi nivel cu soferul unui SUV oprit langa mine la semafor. Oricum, multe SUV-uri si-ar dori sa aibe plansa de bord a lui Rifter. Configuratia mai inalta a postului de conducere face perfect i-Cockpitul, fiind natural sa privesti peste volan si avand instrumentele de bord chiar in dreptul ochilor. Volanul micut ma indeparteaza cu gandul de destinatia masinii, aducandu-ma mai aproape de un hatchback. 

Singurele detalii specifice unui model utilitar sunt locasurile pentru bauturi din extremele plansei de bord si schimbatorul de viteze pozitionat mai sus. Comenzile sunt la indemana, elementul central fiind display-ul tactil de 8 inci “infipt” in mijlocul consolei. Spre deosebire de alte modele Peugeot, functiile climatizarii se actioneaza de la butoane fizice, interfata fiind una clasica. Astfel, nu trebuie sa mai cauti prin meniu pentru a ajunge la functia dorita. In schimb, pe timp de noapte as fi dorit ca zona butoanelor sa fie mai bine iluminata, pentru ca parghiile pentru setarea temperaturii nu sunt vizibile in intuneric (sistemul automat bi-zona este standard la GT Line). 

La fel si incalzirea scaunului, butonul plasat pe lateral neavand un martor luminos pentru a vedea cand este apasat. Asa ca iti dai seama ca este actionat dupa simturi. Datorita suprafeței vitrate generoase, se vede bine in toate directiile, montanul A fiind indeajuns de subtire pentru a nu induce un unghi mort prea mare. Cat despre materiale, Rifter nu aduce mai mult decat te astepti de la un model care are si versiune utilitara, in sensul unor plastice tari, cu diferite texturi, in doua nuante. 

Comportament rutier

Rifter se conduce, in mare, asemanator unui crossover compact, cu mentiunea ca este mai sensibil la vant lateral din cauza formei caroseriei. Are punte spate cu suspensie semi-independenta, cu bara de torsiune, o solutie clasica si robusta in exploatare. Este o masina polivalenta si fara pretentii sportive, dar cu un comportamentul cat se poate de onest. M-a surprins placut setarea si modul de lucru al suspensiei, apropiat de al unui SUV, cu o cursa generoasa de amortizare si capacitate de a absorbi cam orice fel de soc. 

Pana la urma, Rifter are si putin spirit de aventura cu sistemul Grip Control, care simuleaza, cu ajutorul sistemului de control al stabilitatii, un diferential fata autoblocant, aducand un plus de motricitate pe suprafete cu aderenta scazuta. Iar la volan ai deseori senzatia ca poti ajunge mai departe decat o face o compacta conventionala. Si chiar asa este. In oras este manevrabil, cu un diametru de bracaj de 10,9 metri si o directie asistata generos. In echiparea standard ofera senzori de parcare spate, dar optional se pot adauga cei fata (155 euro), respectiv camera video posterioara (232 euro). Si pe autostrada are o evolutie placuta ,directia ramanand in domeniul asistarii “lejere”, ceea ce nu inseamna ca intotdeauna feedback-ul este optim. Normal ca veti avea un zgomot aerodinamic mai pregnant decat intr-un hatchback, iar insonorizarea nu poate fi la fel de buna ca la un turism conventional. 

Turbodieselul 1.5 BlueHDI in varianta de 130 CP si transmisie manuala cu sase trepte, prezent pe modelul testat aduce silentiozitate, economie si un cuplu extrem de generos, de 300 Nm la 1.750 rpm. In oferta generala mai este oferit si cu o transmisie automata cu opt trepte, dar si in versiune depotentata, de 100 CP cu transmisia manuala cu cinci trepte. Este un motor vivace, cu apetit pentru o plaja destul de mare de turatie pentru un diesel, fara a se plafona rapid, ceea ce il face foarte placut in exploatare, atat in oras, cat si pe drumurile nationale sau autostrada.

Cand vremea este rece, in oras pe distante scurte, recomand dezactivarea functiei Stop&Start pentru ca motorul sa ajunga mai repede la temperatura optima de functionare. Pentru cei care ruleaza mult in afara orasului si mai ales pe autostrada, lista de optionale include cruise control adaptiv la 309 euro. Desi la indemana fizic, levierul schimbatorului de viteze nu m-a convins prin manevrabilitate si cursa lui destul de mare. Asistarea electrica a directiei are uneori un contratimp in feedbackul oferit, mai ales în unele viraje si la viteze de autostrada, dar probabil ca aceasta setare a fost aleasa an avantajul manevrabilitatii în oras. 

Rifter constituie o oferta interesanta pentru familii si intreprinzatori (pentru ca are si versiune de marfa), reunind un interior generos, functionalitate, conectivitate si abilitati peste media unui turism in afara asfaltului. Nu se vrea a fi o masina sofisticata, desi in clasa ei are probabil cea mai ingenioasa plansa de bord, ci una care sa-si indeplineasca scopurile, iar conceptul de caroserie monospace contribuie la acest lucru. 

 

Share