MPV-urile sau, mai bine zis, vehiculele recreationale sunt prezente vechi in Europa. Pentru ca in momentul de fata, monovolumele urmeaza un trend descendent, atat ca vanzari, cat si ca prezenta in gama producatorilor auto, SUV-urile si MPV-urile au preluat nevoia de spatiu, utilitate si polivalenta.
Sigur, un MPV precum Opel Combo este dezvoltat, cum se zice, pe doua fronturi: versiunea de marfa, respectiv cea de pasageri. Si, fiind gandit asa, acest tip de caroserie ofera un spatiu interior si un portbagaj imense, dincolo de orice ar putea oferi un SUV sau un mobolum. Tocmai acesta este si atuul principal, cand spui Combo , Rifter sau Berlingo. Pentru ca toate trei sunt dezvoltate pe aceeasi platforma tehnica EMP-2 a grupului Stellantis.
Compact, dar spatios cat nu crezi
La 4,4 metri lungime, 1,8 metri inaltime si un ampatament de 2,78 metri, Opel Combo este la fel de lung precum o compacta (noul Astra hatchback masoara 4,37 metri). Asta inseamna ca prin traficul urban nu are probleme de adaptabilitate sau manevrabilitate, mai ales ca are un diametru de bracaj de 10,8 metri si o pozitia inalta de condus. Este primul detaliu cu care intri in contact cand urci la bordul lui Combo si anume ca te afli la o inaltime de sol mai mare decat intr-o compacta. Nu este chiar la aceeasi cota ca a unui SUV, dar se poate compara cu un crossover din acest punct de vedere.
Pozitia scaunului, volanului si schimbatorului de viteze imprumuta insa si din “pedigree-ul” unei utilitare, pentru ca, pana la urma, despre acest tip de caroserie vorbim. Adica la volan, in dreapta si chiar pe locurile din spate – identice ca si dimensiuni si confort, chiar daca nu vorbim despre trei scaune individuale, ci de o bancheta sectionabila ⅓ – ⅔, cu un singur unghi de inclinare al spatarului si fara functie de culizare inainte-inapoi – se sta intr-o postura ceva mai verticala decat intr-un SUV.
Asta inseamna ca in mare parte a timpului pozitia naturala a picioarelor este mai flexata si nu in alungire. Asa cum spuneam, spatiul abunda si asta incepe chiar de la accesul in masina. Pe locurile din spate se intra pur si simplu prin cele doua portiere laterale culisabile, iar inauntru un copil de 7 ani poate sta in picioare. Bineinteles nu in mers, dar parintii stiu foarte bine ca un plus de spatiu este binevenit la echioare/dezechipare pe timp de iarna.
Si in fata este loc suficient si nu numai atat. Locurile de depozitare abunda si sunt supradimensionate: nu mai putin de trei torpedouri pe plansa de bord, o cotiera centrala la care abia ii gasesti fundul, buzunare in portiere si o polita transversala, pe toata latimea masinii, deasupra parbrizului.
Portbagajul ofera intre 597 si 2.126 de litri, insa aici se vede cel mai bine latura utilitara, pentru ca nu sunt agatatori, ori plase, spatele banchetei posterioare are metalul la vedere, iar hayonul imens se deschide pe verticala, ocupand mult loc si fiind si relativ mai greu de inchis de un utilizator mai mic de inaltime. Am apreciat ca luneta se poate deschide separat (optional pentru , oferind acces mai usor la spatiul pentru bagaje pentru a lua/introduce in special obiecte mai usoare.
Revenind la postul de conducere, scaunul soferului are reglare cu clicket, iar spatarul incorporeaza o cotiera subtire, doar pentru uzul sau. Asa cum se intalneste la majoritatea utilitarelor, locasurile pentru pahare/doze de bauturi sunt pozitionate pe plansa de bord, in colturile acesteia, la baza parbrizului, si trebuie sa te cam intinzi dupa ele.
De asemenea, butonul pentru incalzirea scaunelor pozitionat langa sezut trebuie sa il nimeresti cu degetul si nici nu are un martor luminos ca sa stii daca functioneaza. Interfata sistemului de climatizare automata cu doua este identica cu a celorlalte modele sora de la Peugeot si Citroen, reglajele facandu-se de la butoane fizice, ceea ce mi se pare practic si rapid. In schimb, pe timp de noapte as fi dorit ca zona butoanelor sa fie mai bine iluminata, pentru ca parghiile pentru setarea temperaturii nu sunt vizibile in intuneric.
Trebuie stiut ca incalzirea pentru scaunele fata + volan + parbriz sunt cuprinse in pachetul Iarna (382 euro), climatizarea automata cu doua zone mai adauga la pret 372 euro si mai sunt cateva optionale pe masina testata, dintre care amintim zona de incarcare wireless (106 euro), priza de 230V (139 euro), frana de parcare cu actionare electrica (176 euro) si pachetul Comfort (1396 euro), ce contine geamuri spate cu actionare electrica, oglinzi rabatabile electric, camera video pentru mersul cu spatele, senzori de parcare fata/spate si asistent unghi mort.
Pentru a face un sumar, pretul de lista al masinii este de 19.369 euro, optionalele sunt in total 4551 euro, iar clientul plateste in final (exista o actiune de discount de 583 euro) 23.338 euro. Sa vedem in continuare si ce are sub capota.
Un diesel cat se poate de potrivit
Motorul diesel de 1.5 litri de origine PSA (130 CP la 3.750 rpm si 300 Nm la 1.750 rpm) se potriveste excelent acestui tip de masina, oferindu-i cuplu indestulator, consum redus de carburant si, desi pare curios, silentiozitate.
Ei bine, acest diesel s-a rafinat de-a lungul timpului (nu trebuie uitat originile sale care se leaga de HDi-ul de 1.6 litri, modificat pentru a deveni actualul 1.5), fiind “linistit” sub capota la orice regim de turatie, relativ in verva atunci cand i se cere si suficient de economic. In 620 km, cu masina incarcata cu cinci pasageri si bagaje, cu 240 km rulati pe autostrada la viteza de 130 km/h pe cruise control, iar restul pe DN-uri, inclusiv Dealul Negru, Combo a avut o medie de 5,7 l/100 km.
Pe autostrada are o evolutie placuta, directia ramanand in domeniul asistarii “lejere”, ceea ce nu inseamna ca intotdeauna feedback-ul este optim. Normal ca veti avea un zgomot aerodinamic mai pregnant decat intr-un hatchback, iar insonorizarea nu poate fi la fel de buna ca la un turism conventional. In mare, se conduce asemanator unui crossover compact, cu mentiunea ca este mai sensibil la vant lateral din cauza formei caroseriei.
Are punte spate cu suspensie semi-independenta, cu bara de torsiune, o solutie clasica si robusta in exploatare. Este o masina polivalenta si fara pretentii sportive, dar cu un comportamentul cat se poate de onest. Surprinde placut setarea si modul de lucru al suspensiei, apropiat de al unui SUV, cu o cursa generoasa de amortizare si capacitate de a absorbi cam orice fel de soc.
Transmisia manuala cu sase trepte are o etajare buna, dar timoneria nu este cea mai fina posibil si cursele levierului sunt medii catre lungi (raportat la acest gen de masina). la randul ei, directia cu servoasistare electrica a fost croita pentru uzul cat mai lejer, mai ales ca Opel Combo va circula in multe momente incarcat la sarcina maxima, iar aici este vorba despre varianta de marfa.
Asta inseamna ca in oras, la manevre, cat si la viteze relativ mici, volanul opune o rezistenta mica, iar progresivitatea este agreabila. La viteze mari, ori pe drumurile virajate se simte nevoia unui feedback suplimentar dinspre roti. Doar ca acest stil de condus nu prea va fi abordat de cei care isi cumoara un Combo.
Aceasta versiune de pasageri, denumita Life, poate intra pe lista de achzitii a unei familii, a unui mic intreprinzator care se ocupa cu transportul de persoane, ba chiar a unor firme care au nevoie atat de o masina pentru naveta, cat si de una capabila sa transporte la nevoie mai multa marfa.
