Heritage Motor Center, inginerul roman alaturi de un Logan
Catalin Dinu este cetatean roman si inginer britanic. Un inginer britanic care a crescut printre fiarele romanesti, de Dacii si alte marci occidentale. Tatal sau a fost mecanic la Dacia iar el a devenit inginer la Jaguar Land Rover, dovedind ca pentru a ajunge in top, e nevoie sa pleci de la o baza. Mesterind sub o roata de masina – tatal – nu-l intelegi mai deloc cand vorbeste in limbajul atelierelor mecanice, insa fiul ii raspunde prompt oferindu-I cheia dorita. Asa e in lumea spitalelor de masini.
Cu Catalin m-am intalnit in ultimele zile de vara, cand ii sade cel mai bine unui roman realizat in Regatul Unit sa se intoarca in tara doar pentru a o vizita. Zambea cu superioritate, usor sfidator, cand l-am intrebat ce diferenta e intre Titu (primul loc de munca) si Jaguar Land Rover (JLR).
Mergem agale spre Prelungirea Ghencea si un lucru e cert: Leamington-ul britanic, locul unde se regaseste Centrul Tehnic Jaguar Land Rover, e departe. Tot acolo, in comitatul Warwickshire, regasim si Heritage Motor Center, unde marcile Jaguar, Land Rover si Aston Martin se intalnesc. Masinile lor le poti vedea si pe bulevardul care sta in fata stadionului Ghencea, oamenii din ele stiu mai putin de unde provin. Dar Catalin Dinu stie, si stie bine. Este unul dintre putinii romani care vad la fata un automobil cu luni, uneori ani, inainte ca acesta sa apara in primele poze. El le vede, le simte, le conduce si e unul dintre primii oameni din lume care o face.
Dintr-un atelier auto din Ghencea, la centrul de dezvoltare Jaguar Land Rover
R: Vii dintr-o familie de mecanici auto, ce te-a determinat sa ridici stacheta si sa ajungi inginer?
C.D: Am crescut printre fiare, stiu cu ce sa mananca, imi placeau. Insa treaba asta cu ingineria auto mai mult s-a brodit asa (rade), s-a nimerit. Vroiam sa studiez la Universitatea Politehnica pentru ca vedeam un viitor mai sigur in industrie decat in economie, de exemplu, iar alegerea Autovehicule Rutiere la Facultatea de Transporturi a venit la fix
R:Te-a ajutat ca tatal tau este fost mecanic Dacia?
C.D: Iti dai seama…el conduce propriul service multi-marca din 94, „practica” o faceam cat toata grupa la un loc la el in atelier, am avut un mare avantaj sa continui intr-un fel pe drumul lui.
R: Cum vezi industria auto din interior, facand comparatie cu ceea ce stiai despre ea din exterior?
C.D: Din exterior treaba asta parea tare complicata, mi se parea greu de accesat un post in Departamentele de Dezvoltare, nu-mi imaginam ca o sa ajung sa fiu inginer care testeaza prototipuri de masini. Odata ajuns in interior, viziunea ti se schimba, pare mult mai simplu, mai ales cand sunt multi oameni care pun umarul la dezvoltarea produselor
R: Revenind la noi si ceilalti, exista diferente intre modul in care se lucreaza in industria auto din Romania si cea din Occident?
C.D: La noi (Renault Technologie Roumanie – n.r.) modul de lucru este puternic influentat de cultura franceza, bine nu stiu daca franceza neaparat, de exemplu la Peugeot am inteles ca exista mai putina standardizare. Renault lucreaza dupa multe proceduri, au lucrat mult sa le puna la punct, insa la un moment dat ele te limiteaza si nu poti dezvolta pentru ca nu este prevazut in procedura standard. In Anglia situatia este diferita. E adevarat ca si JLR doreste sa standardizeze cat mai mult, insa pe de alta parte, si incurajeaza intiativa specialistului. Iti cer solutii, tin cont de parerea ta ca specialist in domeniul respectiv.
R: Asadar mizeaza foarte mult pe factorul uman…
C.D: Da. Pe intiativa angajatului. Chiar au asteptari de la oameni, sa vina cu un plus. JLR are nevoie si de know-how, de asta au tot angajat din toate colturile lumii si din toate specializarile, pentru a-i ajuta sa creasca.
R: Cum a ajuns un roman in Marea Britanie la JLR si aici ma refer si la problema asta cu accesul romanilor pe piata muncii din Regatul Unit?
C.D: Asa zisa problema. Nu imi propuneam sa ajung in Marea Britanie, asa ca nu m-am pregatit in niciun fel inainte. Am colaborat cu o firma de recrutare care prima data mi-a propus Audi. Cum cei de acolo inca nu aveau nevoie de un inginer auto care testeaza zgomote si vibratii, m-au redirectionat catre Anglia. Mi s-a propus Bentley intr-o faza initiala, dupa care a venit oferta de la Jaguar Land Rover. Dupa interviul initial, mi-am dat seama ca aici vreau sa fiu, ca sunt dorit si am ramas, n-am mai asteptat oferta Bentley. Cu permisul de munca e foarte usor, pentru categoriile high skils. Obtii usor permisul de munca daca urmezi pasii legali stabiliti de legea britanica. Eu n-am avut nevoie pentru ca sunt contractor si lucrez ca liber profesionist prin propria companie.
R: Au nevoie de forta de munca?
C.D: Ei faciliteaza extrem de mult accesul pe piata de munca in domeniile in care au nevoie, e adevarat, poate le ingradesc pe altele. De exemplu, in agricultura acum au mare nevoie si angajeaza foarte multi romani.
R: Spuneai ca sunt vreo 50 de romani la JLR
C.D: Sunt ingineri si designeri in general, foarte putini la departamentele financiare. Cel mai vechi roman de aici e un director de marketing si vanzari, e de zece ani aici. Au o penurie de ingineri in Marea Britanie, Jaguar Land Rover se dezvolta si iti dai seama cum au ajuns sa aiba nevoie de noi.
R: Exista o cautare pentru inginerii romani?
C.D: Nu neaparat. Angajeaza de peste tot. Boom-ul neasteptat al companiei, cererea imensa din ultimii ani si previziunile pentru anii urmatori, a dus la acest val de angajari. Anul asta am venit si eu la ei.
R: Care e perceptia britanicului de rand despre proprietarii indieni de la Jaguar si Land Rover?
C.D: Oamenii de aici sunt fericiti. Indienii i-au tinut in viata prin investitiile masive. Am auzit ca la inceput miscarea n-a fost vazuta cu ochi buni, dar acum, cu toata expansiunea asta, oamenii sunt multumiti de Tata Motors.
R: Intervin cei de la Tata Motors in procesul de cercetare-dezvoltare?
C.D: Nu. Asta e un mare lucru, indienii i-au lasat pe britanici sa se dezvolte cum stiu mai bine, sa produca masini cum stiu ei sa faca. Au dat banii si au cerut performanta, fara sa-si doreasca sa decida ei ce si cum. Acum deja se culeg roadele.
“Vrei sa-ti vezi masina vanduta pe nimic?”
R: Cum e industria auto britanica? Stim ca e o industrie de nisa, mai putin de volum, cu clienti speciali.
C.D: E adevarat. E total diferita cultura auto in Marea Britanie. De exemplu, acum e la mare moda car-kit-ul; Ford-ul vinde excelent pe partea asta. Pe un sasiu tubular echipeaza masini bipost cu motor de serie si le omologheaza de strada. E o moda fantastica pe partea asta. E o cultura a tuningului si se poate omologa mai orice foarte usor. De obicei e a doua masina, de fun asa.
R: Si clientul auto britanic?
C.D: Este total diferit fata de cel de la noi. Primeaza functionalitatea pentru cei mai multi, iar prima masina in rare cazuri va fi una pretentioasa. Tinerii pana in 30 de ani merg pe versiunile sport. Chiar ma intrebam unde se vand toate RS-urile astea, Focus RS, Fiesta RS, Megane RS, chiar si Golf R32. Ei, aici se vand.
R: Ca soferi, cum i-ai vazut pe englezi?
C.D: Disciplinati, responsabili. Vezi atatea versiuni de performanta, dar nu vezi soferul ala tipic din Romania, pericolul public. Au cultura circuitului, e altceva. E adevarat ca toata lumea se grabeste, indifirent cu ce mergi, bicicleta, metrou, automobil. Cu automobilul poti merge mai repede, dar amenzile sunt drastice iar punctele de pe permis atarna greu la asigurare.
M-a impresionat ca aici (UK- n.r.)se confisca masinile, daca n-ai asigurare sau nu se platesc amenzile. Asa promoveaza politia responsabilizarea posesorului de automobil. Am vazut reclame gen: “Vrei sa-ti vezi masina vanduta pe un pret de nimic? Daca nu, fa-ti asigurarea!”. Cred ca in Romania nu vand bancile la un loc masinile neplatite la leasing cate vinde politia din Marea Britanie.
R: Revenind, sunt respectati inginerii romani unde lucrezi?
C.D: Stii cum e, glume se mai fac, dar suntem multe nationalitati, nu e vorba despre etnie, sunt glume.
R: Nu glumele intre colegi, ca meserie…
C.D: Mai vine un scotian, un spaniol, il iei la misto un pic: “la tine cum o faci?”. Asa pe fata nu o sa fii jignit pe teme xenofobe. Oamenii, am observat, studentii mai ales, sunt spalati pe creier de media cu importul de forta specializata de munca. Se tem pentru locurile lor de munca.
Se pierde din traducere, stilul frantuzesc nu e cel mai OK
R: Sa revenim un pic si la noi, la Titu. Tu observi o diferenta de profesionalism intre RTR si JLR?
C.D: Clar. Experienta isi spune cuvantul. Britanicii fac asta de zeci de ani, noi abia am inceput. Se mai pierde si din traducere, plus ca stilul frantuzesc nu e cel mai OK, ca sa zic asa. Dar n-au venit sa ne exploateze acum, sa nu fiu inteles gresit. Stii cum e, isi vad interesul (tace)… Aici (Titu –n.r.) lucram la o filiala a lor, a francezilor, o misiune in alta tara era considerata de ei. Tot timpul trebuia sa raportam la centru, la firma mama. Lucram si asteptam deciziile lor, te tineau in loc.
R: Deci centrul Titu nu e un centru de dezvoltare independent?
C.D: Nu, si nici unul nu e. Nici Coreea, nici Brazilia etc. Renault lucreaza pe principiul centralizarii. La Jaguar lucram direct cu managerii, la centru, e altceva.
Romania, inginerii si salariul de frizer
R: In Romania este respectat inginerul auto?
C.D: Nu. Nu inginerul auto, inginerul in general. Esti platit ca un frizer in Romania, n-ai putea sa faci niciodata banii pe care ii faci in Anglia ca inginer, desi poti sa faci acelasi lucru ca specialist.
R: Este asta politica Renault sau problema Romaniei?
C.D: Politica Renault, politica de stat.
R: De exemplu Renault in Franta are salarii mari…
C.D: Da, in Romania cresc in continuu, dar se leaga de motive cum e criza economica. La francezi (se incrunta) cand e rau, e rau pentru toata lumea, cand e bine, e bine doar pentru conducere. Nu te stimuleaza, asta e problema lor, cel putin asa lucreaza in Romania. Dar francezii care raman sa lucreze aici, nu raman pe salariile inginerilor romani, plus ca beneficiaza de statutul de expatriati. Prefera viata de aici pentru ca e mai putin stresanta.
R: Are un viitor Titu in Romania?
C.D: Da, clar. Dar ma uit la fostii colegi care erau stresati ca pleaca Renault, mai ales dupa investitiile marcii franceze din Rusia. Investitiile imense de acolo ar putea duce la plecarea lor din Romania. Daca pleaca Renault-ul, vine altcineva. Facilitatile de la Titu, Mioveni, exista. Investitiile frantuzesti sunt problematice, nu-s asa de multe cum par pe hartie, sunt si bani romanesti la Titu. Eu nu vad o problema in eventuala plecare Renault, se vorbeste ca de o drama, dar nu e chiar asa.
R: Ce faci tu la Jaguar Land Rover? Ce inseamna sa fii inginer NVH?
C.D: Pe scurt eu ma ocup de dezvoltarea modelelor in vederea imbunatatirii prestatiilor acustice si vibratorii. Sunt standarde de protectie a consumatorului iar acestea trebuie respectate. Cum normele au fost legiferate iar pretentiile clientilor au crescut pe segmentul premium, importanta unui inginer NVH a crescut. Este unul dintre atributele care garanteaza calitatea marcii. De exemplu, la Range Rover, gama pe care lucrez eu, se cauta foarte mult imbunatatirea sunetului vehiculului. Sunetul nu trebuie neaparat diminuat, sunetul de pe masina, trebuie sa-l facem placut. Cam asta fac eu, analizez, ascult, interpretez, il modific pentru a se incadra in standarde si in acelasi timp gasesc solutii ca sunetul sa fie cat mai placut pentru conducatorul auto si pasageri
R: Partea interesanta la ceea ce faci tu este ca apuci sa mergi cu viitoarele modele Range Rover, cu prototipurile. Esti singurul roman care conduce masinile Range Rover inainte ca ele sa apara pe piata?
C.D: Eu le testez pe pista si pe bancuri de teste. Munca mea presupune sa fac teste dinamice. Restul romanilor de pe aici lucreaza ca proiectanti sau manageri de componente. Mai pot da o tura cu masinile si ei sau sa le vada inainte de restul lumii (zambeste).
R: Banuiesc ca nu-mi poti spune ce testezi acum…
C.D: Iti dai seama…noile modele Range Rover si Land Rover (rade zgomotos).
R: Cat dureaza sa apara automobilul pe piata dupa ce tu l-ai testat? Esti printre ultimii care testeaza versiunea de pre-productie, iei masina intr-o forma foarte apropiata de cea destinata comercializarii.
C.D: Departamentul in care lucrez se numeste “vehicle refinement”. Zgomotele si vibratiile se perfectioneaza spre finalul procesului de dezvoltare. Dupa ce viitorul model ajunge la mine mai trec cam 18 luni pana apare pe piata iar dupa NVH urmeaza alte teste in diferite conditii.
R: Care e mesajul pe care Range Rover, o masina Range, ti-l transmite?
C.D: Vorbim despre masini care incearca sa-ti ofere totul. Asta e gama Range Rover. Mai mult decat o masina. Iti ofera tot ce este nou, iar posibilitatea de personalizare este extraordinara. Acum JLR vrea sa devina numarul 1 si tocmai de aceea doreste sa aduca odata cu fiecare nou model cat mai multe inovatii.
R: Ce ii trebuie unui inginer sa fie bun specialist NVH?
C.D: Trebuie sa fi atent cu milioanele de date cu care lucrezi, este foarte mult calcul statistic in analiza zgomotelor si vibratiilor si sa stai bine cu urechile. Sa ai ureche auto (rade), si memorie destul de buna ca sa tii minte diferitele sunete si zgomote sau vibratii, pentru a face comparatia potrivita. E important de notat ca pe langa comparatiile care se fac cu masinile concurentei, se tine extrem de mult cont de studiile privind satisfactia clientilor si opiniile presei auto.
R: E important feedback-ul din presa auto?
C.D: Foarte, foarte important. E o mandrie ca masina marcii sa fie prezentata cum trebuie in presa de specialitate, spre exemplu la Top Gear sa zicem. Dar la JLR e foarte importanta orice parere, nu doar unele publicatii, nu doar unii jurnalisti. La Renault, spre exemplu, se filtra prea mult treaba asta, doar unii erau bagati in seama, cel putin in centrul de cercetare si dezvoltare, in munca noastra.
R: La Renault?
C.D: La Renault Romania nu era asa mult luat in considerare feedback-ul din presa pentru ca oricum deciziile privind dezvoltarea modelelor intr-un anumit fel nu era luata de cei cu care lucram eu. Sau le era teama sa ia o decizie prea importanta. In general, se astepta o decizie finala din Franta.
Catalin Dinu are 26 de ani, a studiat Facultatea de Transporturi din cadrul Politehnicii Bucuresti si a inceput cariera de inginer NVH (Noise, vibration and harshness) la Renault Technologie Roumanie. Intre timp a inceput sa aprofundeze studiind Controlul Zgomotelor si Vibratiilor in cadrul unui master din UPB. Din mai 2013 a inceput sa lucreze pentru Jaguar Land Rover pe gama de modele Range Rover.{gallery}Catalin Dinu inginer Range Rover{/gallery}
