Sa vezi un Ferrari clasic pe strada e ca si cum te-ai intalni cu o mumie la magazinul din fata blocului. O mumie coborata din sarcofagul ei, fugita din muzeu. Orice masina frumoasa trebuie vazuta pana la urma ca o masina. Iar sa cresti alaturi de o masina precum Ferrari 275 GTB/4*S N.A.R.T. Spider by Scaglietti ar putea fi visul oricarui copil.
In Constitutia americana exista un pasaj care mi-a placut intotdeauna:” the right to pursuit of happiness” (dreptul de a-ti cauta fericirea – n.r.). Pentru un mic afacerist din North Carolina, pasionat de viteza, fericirea a luat imaginea Calutului Cabrat. Povestea acestui Ferrari 275 GTB/4*S N.A.R.T. Spider by Scaglietti este spusa de fiul celui care in 1967 a reusit sa cumpere unul dintre cele zece exemplare construite, lucru facilitat doar de prietenia pe care o avea cu importatorul Ferrari din SUA de la acea vreme.
De atunci si pana astazi, mai precis pana la jumatatea lunii august, masina a ramas in familie si a fost iubita pentru frumusetea sa, pentru manevrabilitatea sau puterea excelente. Nu mai trebuie spus ca Ferrari 275 GTB/4*S N.A.R.T. Spider by Scaglietti este un vis asezat pe patru roti, un vis gata sa ruleze, precum pelicula unui film.
Primul ei proprietar a decedat de ceva ani iar de atunci, ne spune fiul sau, masina a ramas prizoniera, in mini muzeul –garaj nu poate fi numit – amenajat la resedinta familiei. Iar acum va fi vanduta la licitatie. Familia va fi trista sa se desparta de o bucata de istorie, insa fostul ei proprietar s-ar bucura daca ar vedea din nou masina libera. Banii vor fi donati in scopuri caritabile, iar un model ca acesta este estimat la cateva milioane de dolari.
Important este ca povestea acestui Ferrari a fost spusa, ca primul ei proprietar n-a vandut masina nici dupa ce aceasta a inceput sa valoreze milioane, dar nici n-a renuntat sa o conduca. El considera ca este o masina, cea mai buna masina sport, dar tot o masina e si tocmai de aceea a condus-o pana la sfarsitul vietii. Am invatat din aceasta experienta ca locul unui Ferrari nu este la muzeu, ci in mainile unui pasionat, unui nebun asa cum a fost Eddie Smith.
Fiul sau, Eddie Smith Jr., povesteste ca intr-o zi, inainte ca masina sa vina din fabrica, tatal sau a fost sunat de Steve McQueen pentru a-i cumpara modelul, dupa ce actorul si-a distrus exemplarul similar pe care il primise. Eddie Smith i-a raspuns: „Steve, te plac, dar nu te iubesc. Nu poti avea masina mea”. http://www.youtube.com/watch?v=zaZB14xiHg8
