Una dintre cele mai performante arme ale celui de-Al Doilea Razboi Mondial nu a fost creata sa omoare oameni si functioneaza si acum.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial, mesajele dintre Hitler si generalii sai erau codificate cu ajutorul unei masini de criptat denumita Lorens, acestea fiind descifrate in 1944 cu ajutorul primului computer.
Toata lumea a auzit de cifrul Enigma si de Alan Turing, cel care a reusit sa-l decodifice si sa permita astfel aliatilor sa cisteasca mesajele trimise de nemti, insa acestia foloseau si alte coduri, unele chiar mai complicate, printre care se numara si Lorens.
Mesajul codificat era generat de teleimprimatorul SZ40/42 construit de C. Lorenz AG, care folosea 12 rotoare pentru criptare, mesajul fiind practic imposibil de descifrat fara a stii exact cum erau acestea setate cand a fost scris.
Britanicii stiau de cifrul Lorens inca din 1940, cand a fost descoperit din greseala de catre ofiterii de politie care operau o statie de interceptare din sudul angliei, insa nu au putut face nimic pana in august 1941 cand un operator german, care trimitea un mesaj de la Atena la Viena, a facut o greseala. La cererea de retrimitere a unui mesaj, acesta a folosit aceeasi combinatie pentru cele 12 rotoare, fapt care le-a permis criptanalistului John Tiltman si matematicianului Bill Tutte sa descifreze codul unei masinarii pe care nu o vazusera niciodata.
Descifrarea mecanismului de criptare rezolva insa problema doar partial, deorece era necesar sa se cunoasca exact pozitia rotilor pentru ca nesajele sa poata fi citite. Numarul mare de combinatii posibile ar fi facut ca decodarea sa dureze chiar si opt saptamani daca s-ar fi facut manual, adica descifrarea mesajului ar fi fost total inutila.
Operatiunea Colossus
Era nevoie de o accelerare a procesului care sa reduca timpul de decriptare la cateva ore. Dupa mai multe incercari care s-au dovedit prea costisitoare si lente, a fost adus un electrician de la GPO (General Post Office) pe nume Thomas Flowers, care inventase un sistem de comutare radio. Adus initial pentru a imbunatatii sistemele nefiabile folosite, acesta a ajuns ca puna la punct un computer construit pe baza comutatoarelor de la Posta pe care le-a cumparat din banii sai.
In 1943, primul primul sistem electronic de decodare era functional si este considerat a fi primul computer. Chair daca nu seamana cu nimic din ce noi numim azi „computer”, acesta avea o greutate de 5,5 tone, dimensiuni de 2,1×5,1×3,3 m si consuma 8 kW.
Programarea se facea cu ajutorul unor cabluri de legatura si a unui cititor cu fotocelula ce folosea o banda de hartie cu mesajul ce urma sa fie descifrat. Colossus Mark 1 intra in serviciu in februaie 1944 si permitea decodarea nesajelor criptate cu ajutorul sistemului Lorens in aproximativ patru ore. Ulterior, armata a construit mai multe astfel de computere care lucrau impreuna, reusind in final sa decodeze mesajele cam la fel de repede ca si armata germana.
Au fost construite 10 computere Colossus ce au descifrat in total 63 milioane de caractere, fapt ce a dus la scurtarea razboiului, insa meritele celor care le-au pus la punct si le-au operat, impreuna cu doua exemplare Colossus ramase, au fost ingropate dupa razboi pentru 30 de ani sub sigiliul secretului de stat.
{gallery}Colossus{/gallery}
