Dupa 25 de ani, de la Ceausescu pana astazi, Romania s-a chinuit sa construiasca o autostrada care sa lege Bucurestiul de Constanta. Un scurt istoric al celui mai lung si mai scump drum direct din tara noastra! 29 noiembrie 2012 va ramane in istorie drept ziua in care autostrada Bucuresti –Constanta a fost inaugurata oficial. Pentru ca a fost ziua in care autostrada cea mai circulata din Romania a fost, in sfarsit, finalizata.
Pentru cei 202 km, Romania a avut nevoie de nu mai putin de 25 ani, o revolutie si mai multi conducatori de stat. Autostrada Soarelui a demonstrat, prin ritmul lent in care au evoluat lucrarile, carentele pe care autoritatile din Romania le au atunci cand se intalnesc cu un proiect de infrastructura de mare anvergura. A2 a reflectat de la inceput anomaliile existente in viata politica de la noi, fiind de cele mai multe ori apanajul regimurilor care au condus tara. Totodata, A2 reflecta incapacitatea economica de a finanta un proiect national atat de important, in cele din urma autostrada fiind terminata cu bani europeni.
Autostrada Litoral, by Nicolae Ceausescu
In 1966 a aparut un program al regimului comunist care prevedea construirea a 3200 km de autostrada. In mare parte, acest program este pus in executare in Romania anilor 2000, insa majoritatea drumurile de autostrada gandite de regimul comunist inca sunt simple desene pe hartie.
Nicolae Ceasusescu a fost primul lider al tarii care s-a bucurat de placerea de a inaugura o prima portiune a autostrazii A2. In 1987, primul tronson din A2, intre Fetesti si Cernavoda, era inaugurat la un an de la inceperea lucrarilor. Visul lui Ceausescu era sa lege Bucurestiul de Constanta prin Autostrada Litoral, rebotezata Autostrada Soarelui dupa 1989.
Dupa cum vedem, inca de la inceput A2 a avut o soarta anevoioasa. Regimul Ceausescu a construit rapid cei 18 km care leaga Fetesti de Cernavoda, doua orase muncitoresti care nu necesitau deloc un drum de mare viteza intre ele. Unele voci spun ca acest tronson a fost gandit in scopuri militare, care au directa legatura cu centrala nucleara de la Cernavoda. Altele vorbesc ca acest tronson construit de comunisti are legatura cu un plan de sistematizare a Baraganului la traversarea Dunarii. Constructiile la autostrada au continuat si dupa revolutia din 89, insa ritmul lor a fost deosebit de lent.
Autostrada Soarelui moare dar nu se preda
In 1993 s-a abandonat acest proiect din lipsa de fonduri. Lucrarile au fost reluate abia la inceputul anilor 2000 iar un nou tronson din A2 a fost inaugurat la 17 ani distanta de la primul. In 2004, portiunea Bucuresti-Drajna era data in folosinta. Segmentul Drajna-Cernavoda a mai luat autoritatilor romane nu mai putin de 5 ani de munca, intre 2003 si 2008. Ultima parte a lui A2, cea care leaga Cernavoda de Constanta a fost construita in perioada 2009-2012.
Daca Ceausescu nu a crezut atat de mult in proiectul sau, negasind de cuviinta sa termine Autostrada Litoral inainte de Casa Poporului sau Centrul Civic din Bucuresti, regimurile democratice de diferite orientari politice care i-au urmat au fost dezinteresate.
A2 – 770 milioane de euro pentru 202 km
Construita pe parcursul a trei decenii, in epoci politice diferite, sub diverse guverne si presedinti de stat, Autostrada Soarelui este una dintre cele mai scumpe lucrari de infrastructura din Europa. Cu o lungime de doar 202 km, drumul cuprinde 7 tronsoane.
Cel mai ieftin pret pe kilometru a trebuit sa-l plateasca societatea romaneasca in epoca ceausista, cand cei 18 km au fost finalizati cu doar 27 milioane de euro, conform estimarilor. Bucata de autostrada care leaga Bucuresti de Fundulea a costat pentru 26,5 km nu mai putin de 74 de milioane de euro, tronsonul Fundulea-Lehliu are 29,1 km si a costat 87 de milioane de euro, Lehliu-Drajna are 41,6 km si a costat 117 milioane de euro iar Drajna-Fetesti are 36 km la 65 de milioane de euro. De la sub 2 milioane pe kilometru construit s-a ajuns la aproape 3 milioane de euro, insa pretul continua sa fie unul bun.
Astfel, statul roman a cheltui peste 370 de milioane de euro, fara TVA, pentru a plati un drum care lega Bucurestiul de Cernavoda. Autostrada Soarelui ajunge in sfarsit la Mare insa lucrul acesta avea sa-i coste scump pe romani, sau pe europeni, care au finantat mare parte din proiect. Pentru a lega A2 de Constanta, statul roman a cheltuit in ultimii ani, pe o portiune de doar 51,3 km peste 400 de milioane de euro, mai mult decat cheltuise pentru trei sferturi din acest drum.
Concluzie
Autostrada Soarelui a trait, kilometru cu kilometru, drama unei constructii neterminate tocmai din cauza implicarii politice de care a avut parte inca de la inceput. Gandita ca un un nou proiect grandios de Nicolae Ceausescu, drumul a fost imediat abandonat iar moda primilor ani postdecembristi, cand puterea se leapada de orice proiect comunist indiferent de utilitatea lui, continuau starea de suspendare. Lipsa banilor a fost o alta cauza majora care a incetinit evolutia constructiilor. Pe masura ce numarul de automobile creste in Romania iar mirajul Litoralului devine din ce in ce mai mare, politicul scoate din palarie ideea unei autostrazi necesare intre Bucuresti si Constanta, recicland practic planul lui Ceausescu. Executarea a durat mult si a costat si mai mult. Incapacitatea autoritatilor de a absorbi eficient fonduri europene, costurile din ce in ce mai mari, de multe ori inexplicabile, au facut ca Autostrada Soarelui sa ajunga in Mare abia dupa un sfer de secol.
