Special

Singurul roman sef in Formula 1. Interviu cu Colin Kolles (Calin Colesnic)

De 6 decembrie 2013No Comments

Pe Colin Kolles nu-l cunoaşte lumea de la noi, dar asta nu contează. Un fum aburos se ridică în showroom-ul Forza Rossa. Vine pe sub uşile în spatele cărora se acunde un 458 Speciale, unul galben cu dungi negre.  La microfonul din aulă apare Călin Colesnic. Toată lumea îi spune Colin Kolles, pentru că aşa îl cheamă acum.

În jurul gâtului sau se înfăşoară italieneşte o eşarfă la modă. Pare mai degrabă un mister din calcio (antrenor din fotbalul italian n.r.) decât un fost team-principal din Formula 1. Fie că se numeşte Colin Kolles, fie că s-a numit Călin Colesnic, el rămâne singurul român care a avut acces la cel mai înalt nivel în Marele Circ. Că orice manager neamţ care se respectă, timişoreanul Colin Kolles este doctor.  Team-principalul lui Force India din sezoanele de debut ale echipei indiene este la baza un doctor stomatolog. De medicină şi motorsport şi-a legat toată viaţă lui din exilul la care a visat în anii ’80, când a fugit împreună cu familia din ţară. Pentru prima dată în ultimii 30 de ani s-a întors în locul care nu mai e demult acasă iar asta s-a întâmplat la invitaţia Ferrari.

Dacă-i dai jos eşarfa de la gât şi îi pui un halat alb pe el, îl poţi vedea în postura de stomatolog. Colin Kolles e însă mai ocupat de atât, dar cu toate acestea are grijă de afacerea principala a familiei. „Încerc să fiu o zi, două pe săptămâna în jurul cabinetului, adică nu neapărat să lucrez, dar să fiu acolo. Şi firma de automobilism, de motorsport, se află în apropiere. Mă ajută mult că cele două preocupări ale mele au în comun precizia, asta a fost avantajul meu”.

Că orice occidental ştie că viitorul este asigurat de afacerea familială, iar aceasta este prima ţară la care se raportează. Dar n-a uitat limba natală, deşi n-a mai călcat în România de când a fugit, de vreo 30 de ani.

Îşi gaseşte cu greu cuvintele româneşti, dar ele se lovesc cu perfecţiune de microfonul Forza Rossa.

Vorbim o mixtură, care cuvânt ne vine mai repede. Cu familia mea vorbesc germană, dar cu părinţii mai mult româneşte”, spune germanul lăudându-se între timp cu cele două fetiţe ale sale.  

Odată scăpat de stresul microfonului, devine jovial, cursiv şi zâmbăreţ. Pronunţă la perfecţie accentul bănăţean, căutând la fiecare răspuns cuvintele româneşti ascunse de trei decenii într-unul din sertarele memoriei.

Mă simt mai mult german decât român

R:Cum aţi plecat din România? Sau fugit…

C.K.: Asta e o istorie lungă. Am fugit cu avionul, a fost şantaj…taică-miu a fost cunoscut în Timişoara şi a fost clar că ce spune, aia face. Dar n-am plecat legal, am fugit. Şi atunci a fost întrebat ce vrea (tatăl –n.r.) şi a spus că vrea un paşaport pentru ţările din est. Povestea e lungă, dar pe scurt am fugit din Polonia la Londra cu toată familia.

R: Aţi început stomatologia, cum s-a intamplat?

C.K: Am început de la zero, de la Londra am ajuns în Germania şi de acolo am luat-o de la zero cu totul.

R: Cum aţi ajuns în lumea motorsportului?

C.K.: Taică-miu a fost la curse şi în România, am continuat pasiunea existentă în familie. Ne-am făcut firma de motorsport, am crescut-o şi am făcut performanţe.

R: Şi intrarea în Formula 1?

C.K.: A fost o coincidenţă. Ca multe lucruri în viaţă. E adevărat că am avut firma de motorsport, am fost în DTM, Formula 3 dar direct în Formula 1 am ajuns din întâmplare. N-a fost interesul meu pentru că mă ocupam cu clinica de stomatologie şi aveam echipele mele în sportul cu motor. Coincidenţele le poţi influenţa în viaţă, asta am învăţat, dar pot să spun că nu am lucrat pentru a ajunge în F1. N-a fost prima mea dorinţă, dar s-a ivit. Eu mi-am făcut echipe de Formula 3 şi DTM pentru a creşte piloţii pentru F1. Exact asta era strategia mea, să cresc piloţii, să-i propulsez către Formula 1. Dar nu era prima deviză ca eu să ajung acolo.

R: Şi aţi ajuns în F1, cu Eddie Jordan cum a fost?

C.K.: Eu n-am lucrat cu el, eu pe Eddie Jordan l-am dat afară…şi a urmat Force India doi ani.

R: Şi ce n-a mers?

C.K.: Eu am linii clare. Da? Echipa în 2009 a avut cea mai bună performanţă dacă ne raportăm la posibilităţi. Eu l-am adus pe Fisichella, pe Sutil. Am avut un program…am ştiut că la o echipa privată unde nu ai banii lui Ferrari sau McLaren sau Mercedes îţi trebuie mai mult. Dar noi am ştiut că anul acela (2009 – n.r.) era important şi am lucrat, şi a fost un an bun pentru Force India. Fisichella a avut pole, a terminat cursă pe 2 şi chestii de astea. Problema în F1 este că oamenii au un ego şi sunt persoane care cred că dacă au văzut o cursa de Formula 1 pot să facă şi ei chestia asta. În majoritatea cazurilor atunci intervine o problema iar eu atunci vin şi spun: „mai bine faceţi voi mai departe”.

N-am venit în România până acum pentru că n-am avut motive

R: De ce n-aţi mai venit în ţară după ’89?

C.K.: Pentru că nu am avut un motiv. Vă spun, vă spun adevărul. Desigur, am avut din copilărie şi amintiri frumoase, dar am avut şi amintiri neplăcute. Dacă vreţi sinceritatea maximă, vă spun că mă simt mai mult german decât român.

R: Şi totuşi sunteţi singurul român care a reuşit în F1…

C.K.: Da, sunt singurul. Vorbesc româneşte…dar eu n-am promovat chestia asta cu singurul român, eu nu sunt o persoană care încearcă să se promoveze, eu sunt o persoană care face. Ţine de educaţia germană aici. Dacă mă uit la televiziunea germană şi mă uit la televiziunea română este o mare diferenţa. Asta ştiţi şi dumneavoastră, cred.

R: Dar vă uitaţi la televiziunea română?

C.K.: Trebuie câte o dată, fiindcă taică-miu se uită în fiecare zi şi are toate posturile din România. Taică-miu e foarte legat, dar noi nu avem nicio…niciun business relationship, afaceri sau aşa ceva cu România.

Pe una dintre fetele mele o cheamă Kimi

R: Ce le spuneaţi piloţilor din Formula 1?

C.K.: Eu le spuneam multe (rade). Vizavi de tot. Piloţii sunt copiii mei indiferent cine sunt. Sunt egali pentru mine, indiferent că e Raikkonen, Alonso. Să ştii că am bune relaţii cu ei. Unii sunt liniştiţi, alţii sălbatici, depinde de caracter. Uite se zice că Kimi e cel mai sălbatic, dar cu el am o foarte bună relaţie, ne-am dorit să lucrăm împreună, dar n-am avut prilejul. Hai să-ţi spun ceva, pe una dintre fetele mele o cheamă Kimi, deci îţi dai seama. Ne înţelegem foarte bine. De aceea şi după ce a câştigat titlul mondial(Kimi Raikkonen –n.r.), la două –trei zile distanţă mi-am numit fetiţa Kimi. Nici măcar el n-a crezut că va câştiga. Ţin minte că vorbeam cu el şi-mi spunea că nu crede că va câştiga titlul iar eu am făcut pariu cu el că va fi campion mondial.

R: E cel mai talentat? E mai bun decât Alonso?

C.K.: Sunt 3-4 piloţi extraordinari. Unul este Alonso, unul este Vettel , unul este Raikkonen, dar toţi sunt puţini diferiţi, adică nu au acelaşi stil, toţi sunt foarte buni.

R: Ce faceţi în viitor, în Formula 1, în România?

C.K.: Am încă mult de-a face cu F1. Efectiv nu-ţi pot spune (rade) dar fac multe, însă nu sunt chestiuni care ies la suprafaţă…îmi convine şi mai mult aşa. Vă spun un lucru, în F1 este şi multă politică, deşi sportul e o chestie şi politica altă chestie, dar trebuie să vezi unde te poziţionezi pentru că la sfârşit totul se judecă ca un business, ca oricare business. 

R: Şi în România? 

C.K.: …Va mulţumesc!

  • Colin Kolles 
  • Data naşterii: 13 decembrie 1967 (Timişoara)
  • Carieră: Conducător Team Kolles, Formula 3, DTM, Le Mans 
  • Team-principal Formula 1
  • Jordan (2005), Midland (2006), Spyker (2007), Force India (2008, 2009), Hispania Racing (2010-2011).
Share

Leave a Reply

1 × 4 =