Romania este pe ultimul loc in UE in ceea ce priveste siguranta rutiera. Peste 2000 de oameni mor anual pe soselele tarii in accidente rutiere iar statul cheltuie in fiecare an peste 4 miliarde de euro pe despagubiri. Pana in 2020, UE ne-a impus obiectivul de a reduce numarul accidentelor rutiere cu 50%. Cum putem imbunatati siguranta rutiera?
Totul incepe cu o intrebare: ce este siguranta rutiera? Inainte de a va plictisi cu definitii sau concepte merita sa va spunem ca prin numarul lor, decesele survenite din accidente rutiere fac ca aceasta problema sa fie un dezastru umanitar. Ca orice cutremur, tsunami, accident aviatic si lista poate continua. Cea mai utilizata forma de transport de pe Glob – automobilul- este si cea mai periculoasa. Daca ar fi sa adunam victimele accidentelor rutiere, ar fi ca si cum am avea un avion de mari dimensiuni prabusit la fiecare doua saptamani. Iar daca aceasta statistica ar deveni realitate, zborul cu avionul ar fi cu siguranta un sport extrem.
Cu toate acestea, viata ne-a invatat ca nu vom renunta la masini si nici nu se impune acest lucru, singurul lucru pe care-l putem face este sa imbunatatim siguranta rutiera.
Toate cifrele arata ca accidentele rutiere, prin numarul de victime, prin numarul de raniti, prin pagubele materiale pe care le provoaca, sunt dezastre umanitare. Daca cutremurele sau inundatiile nu pot fi prevenite, siguranta rutiera poate deveni un element cheie in limitarea acestui dezastru umanitar.
Cu ce ne confruntam
Prezenta la Bucuresti, Kathleen Elsig, manager al Global Road Safety Partnership (GRSP), prezinta starea de fapt. Managerul pe Europa si Asia Centrala al acestei organizatii ne spune, in cadrul unui workshop organizat la Bucuresti de catre GRSP, ca in fiecare an in lume sunt inregistrate 1,3 milioane de victime provenite din accidente rutiere. Cifrele sunt cutremuratoare pentru grupele de varsta 5-14 ani si 15-29. In Europa, principala cauza a mortilor printre tineri o reprezinta accidentele rutiere, atat pentru copii cat si pentru tinerii de pana la 29 de ani.
Mai mult, 50 de milioane de oameni sunt raniti in fiecare an pe intreg mapamondul in urma accidentelor rutiere. Sunt cifre care aduc aminte de marile razboaie cunoscute de istoria omenirii in ultimul secol. Suferinta cauzata de accidentele rutiere este mult mai mare decat ceea ce arata numerele, famiilii intregi fiind afectate de pierderile suferite. In plus, asa cum ne explica si Kathleen Elsig, exista pierderi financiare extrem de mari pe care fiecare stat le suporta.
In fiecare an, Romania cheltuie 4,1 miliarde de euro pe accidentele rutiere. Exista insa si cazuri mai grave, asa cum este Rusia care cumuleaza pierderi de circa 34 de miliarde de euro in fiecare an. Turcia are costuri de circa 14 miliarde de euro iar Polonia de 10 miliarde de euro.
Peste 3.000 de oameni mor in fiecare zi de pe urma accidentelor rutiere. Este a patra cauza a mortalitatii la nivel mondial, dupa SIDA, TBC si malarie. In ciuda acestui lucru, investiile in siguranta rutiera sunt nesemnificative in comparatie cu cele 18 miliarde de dolari care se baga anual in lupta impotriva virusului HIV.
Romania – ultimul loc in UE la siguranta rutiera
Tara noastra a inregistrat in perioada 2001-2011 un numar de 27.737 de victime survenite in urma accidentelor rutiere. Numarul celor serios raniti se ridica la 77.709. Pierderile financiare sunt in acest deceniu de peste 50 de miliarde de euro. Cifrele ne plaseaza pe ultimul loc in Uniunea Europeana iar obiectivul major trasat tarii noastre de Comisia Europeana, in aceasta chestiune, este reducerea numarului de victime cu 50% pana in 2020.
Implicarea Politiei
In spatele acestei realitati stau si cateva explicatii, invocate de reprezentantii Inspectoratului General al Politiei Rutiere.
– cresterea continua a parcului auto si a numarului posesorilor de permis de conducere;
-formalismul pregatirii in vederea obtinerii permisului de conducere;
-diversificarea categoriilor de participanti la trafic – dezvoltarea fenomenului velo/moto;
-infrastructura rutiera subdimensionata si doar partial modernizata;
-carente in educatia rutiera a tuturor categoriilor de participanti la traficul rutier;
-scaderea fortei coercitive a sanctiunilor contraventionale aplicate la regimul circulatiei ca urmare a nivelului redus de colectare a amenzilor.
Odata cu boom-ul economic din tara noastra, inregistrat in perioada 2007-2008, are loc o crestere substantiala a numarului de accident rutiere si implicit al victimelor. Situatia grava a dus la luarea unor masuri care au avut rolul de a reduce numarul victimelor, in 2011 scaderea fiind de 34% fata de 2008. Obiectivul impus Romaniei de catre UE este reducerea numarului de accidente rutiere mortale cu 50% in perioada 2011-2020. Reprezentantii politiei rutiere sustin ca Romania nu are fondurile necesare pentru a duce campanii puternice de responsabilizare, asa cum este cazul in Franta, tara europeana cu cele mai putine victime si accidente rutiere raportate la numarul de locuitori.
Chiar daca campaniile media sunt putine si nu exista fonduri pentru a fi promovate in prime-time, numarul de decese a scazut din 2008 pana astazi si datorita unei implicari mai consistente a politiei. Spre exemplu, politia a acordat 2,9 milioane de amenzi, ceea ce inseamna ca aproximativ jumatate dintre soferii din Romania au fost prinsi in afara legii.
Parcul auto din Romania numara in acest moment aproximativ 5,4 milioane de vehicule; numarul posesorilor de permis se ridica la circa 6,3 milioane. O problema majora pentru siguranta rutiera a fost diversificarea categoriilor de participanti la trafic: biciclisti, motociclisti etc.
Politia atrage atentia ca majoritatea accidentelor rutiere cauzate de un sofer au loc in primii trei ani de permis, lucru care demonstreaza ca pregatirea existenta in scolile de soferi este precara. In plus, reprezentantii politiei au invocat lipsa unor programe educationale din scolile de soferi.
Tragand linie observam cum siguranta rutiera din Romania este serios afectata de lipsa unei pregatiri substantiale a posesorilor de permise, de lipsa unei infrastructuri dezvoltate, de carenta legislatiei in ceea ce priveste formarea si pregatirea viitorilor soferi dar si de numarul mic al campaniilor educative desfasurate de politie, campania „Alege Viata” neavand mijloacele necesare de a ajunge la fiecare dintre participantii la trafic.
Implicarea autoritatilor
Cifrele plaseaza Romania la coada grupului de tari membre ale comunitatii europene. Cu toate acestea, autoritatile sustin ca isi fac treaba.
In Romania activeaza un asa numit Consiliu Interministerial pentru Siguranta Rutiera. Scopul organismului este de a pune in legatura toti factorii guvernamentali care joaca un rol in Strategia Nationala pentru Siguranta Rutiera. La baza activitatii acestor programe stau 7 obiective strategice europene:
-imbunatatirea gradului de educatie si instruire a participantilor la trafic;
-intarirea controlului aplicarii normelor rutiere;
– o infrastructura rutiera mai sigura;
-vehicule mai sigure;
-promovarea tehnologiilor moderne pentru ameliorarea sigurantei rutiere;
-cresterea calitatii serviciilor de urgenta si post traumatice;
-protejarea participantilor vulnerabili la trafic.
Consiliul ar trebuie sa fie autoritatea care pune pe picioare siguranta rutiera de la noi, insa deocamdata se asteapta o hotarare de guvern care sa aprobe activitatea. In lipsa unei implicari consistente din partea administrativului, ne raman timidele programe educationale desfasurate de Ministerul Educatiei sau Politia Rutiera. Conform OUG nr 195/2002, se prevede organizarea unui numar de ore de educatie rutiera in sistemul public de educatie si se are in vederea desfasurarea unor programe educationale pentru invatamantul liceal.
Normele impuse de Uniunea Europeana au creat un cadru legislativ care sa gestioneze problemele de siguranta rutiera. Din pacate, organizarea autoritatilor prezinta o fatada in spatele careia birocratia joaca rolul decisiv. Implicarea autoritatilor este la nivel declarativ, in conditiile in care inca se asteapta aprobarea activitatii unei comisii interministeriale infiintate la cerintele UE. Eficienta programelor guvernamentale, atunci cand exista, au mai degraba legatura cu traditia, sistemul educational fiind responsabil inca dinainte de 1990 cu educarea scolarilor pentru circulatia in trafic. Cat despre Strategia Nationala pentru Siguranta Rutiera, inca mai atarna pecetea birocratiei. Stadiul actual al proiectului este oficial: „In curs de avizare in vederea aprobararii prin Hotarare de Guvern”.
Ce putem face pentru Siguranta Rutiera
Rolul Media
In mod evident, efortul trebuie sa fie comun. Un rol major in cresterea sigurantei rutiere il are media, care deocamdata, in opinia unor reprezentanti ai autoritatilor romane, joaca cartea audientei si nu cea educationala. In cadrul evenimentului organizat de Global Road Safety Partnership (GRSP) s-a invocat rolul educativ pe care media trebuie sa-l aiba in siguranta rutiera. Autoritatile se tem ca modul de prezentare a unor stiri cu accidente rutiere cauta senzationalul si nu au un rol educativ, de multe ori mesajul nefiind unul constructiv. Cu alte cuvinte, stirile senzationale care redau accidente grave din trafic nu urmaresc un unghi de prezentare din prisma sigurantei rutiere si promoveaza teribilismul sau opulenta.
Prezentarea frecventa, in fiecare buletin de stiri, a oricarui accident rutier soldat cu decese face ca impactul mesajului sa nu mai fie atat de puternic pe termen lung. In plus, unghiurile de abordare (tineri teribilisti, bolizi puternici etc) sunt alte cauze care indeparteaza privitorul de mesajul corect: cel al sigurantei rutiere.
Omul care a facut ceva
Kathleen Elsig ne-a prezentat inca de la inceputul workshop-ului cifrele unui dezastru umanitar, intrebandu-ne ce facem noi in legatura cu asta. Raspunsul avea sa ne vina, un pic mai tarziu, din partea unui anume domn Robert Staba. Un sloven carismatic care nu a facut decat sa ne spuna povestea vietii sale.
Intr-o zi a anului 2007, Robert Staba, secretar de stat pe probleme de siguranta rutiera in Slovenia, se afla in casa sa, ducand viata privilegiata a unui inalt functionar de stat. Toata existenta lui Robert Staba avea sa fie data peste cap cand cineva i-a intrat in casa si l-a anuntat ca fiica sa a fost lovita de o masina intr-o intersectie problematica aflata chiar pe strada omului care coordona proiectele de siguranta rutiera din tara sa. Asa cum ne povesteste slovenul, in jurul corpului lovit de masina erau adunati cateva sute de persoane care nu faceau nimic. Desi doctorii i-au spus ca va muri, fiica lui Robert Staba deschidea ochii dintr-o coma profunda opt zile mai tarziu iar tanarul secretar de stat de la aceea vreme se hotara sa inceapa sa salveze vieti. Slovenia era ultima tara din UE la siguranta rutiera in acel moment. Robert Staba si-a dat demisia din guvern si a infiintat un ONG care si-a propus sa schimbe lucrurile, sa doboare statisticile.
„Pana in acel moment, n-am facut nimic. Preluam programele UE, prezentam cifrele, eram un geniu in a le arata jurnalistilor de ce nu se poate face nimic pentru ca nu sunt bani”.
Robert Staba a facut mult mai multe dupa ce n-a mai fost in fruntea sistemului. A adunat in jurul lui circa 3.000 de familii ale victimelor accidentelor rutiere, a chemat presa in ajutorul sau, a pus bazele unui sistem prin care se poate face lobby pentru a imbunatati infrastructura in zonele in care au loc cele mai multe accidente rutiere. Slovenul recunoaste ca media a jucat un rol esential in consolidarea sigurantei rutiere din tara sa.
„Ce-am facut din 2003 pana in 2007, cand eu ma ocupam de siguranta rutiera nationala, nimic. Doar copy/paste. Am inceput dialogul si am progresat enorm”.
Capacitatea lui Robert Staba de a aduna oamenii in jurul lui, de a spune o poveste si sentimentul de vina pe care l-a simtit abia cand a cunoscut cum e sa faca parte din randurile celor care sufera de pe urma accidentelor rutiere au fost factori decisivi care au dus Slovenia pe locul 3 in UE la prevenirea accidentelor rutiere printre copii.
OMS si Crucea Rosie
Doctorul Victor Olsovsky, reprezentant al Biroului Organizatiei Mondiale a Sanatatii pentru Romania, ne explica cum accidentul rutier este inclus la forme de violenta. Cifrele il confirma, pentru ca accidentul rutier este principala cauza a decesului pentru cei cu varste cuprinse intre 5 si 29 de ani. OMS informeaza ca 25% dintre traumatismele inregistrate la spitale sunt cauzate de accidente rutiere, subliniind astfel importanta prevenirii si reducerii lor.
Crucea Rosie – cum procedam in cazul unui accident
-Prima sarcina este aceea de a te asigura de faptul ca exista conditii de siguranta;
-Incearca sa afli ce s-a intamplat;
-Analizeaza situatia si verifica daca exista potentiale pericole (trafic, foc, surse de electricitate);
-Nu te pune niciodata intr-o situatie riscanta;
-Apropie-te de locul accidentului numai daca poti face acest lucru fara a-ti pune viata in pericol;
-Daca te poti apropia de locul accidentului, incearca sa procedezi astfel incat victima si persoanele aflate la fata locului sa fie in siguranta;
-Daca situatia este nesigura si nu poti acorda ajutor decat daca iti pui viata in pericol, apeleaza serviciile de urgenta.
Trei studii de caz – implicarea mediului privat
Mediul privat joaca un rol esential in cresterea nivelului sigurantei rutiere. Companiile care activeaza in domeniu auto pot aduce imbunatatiri semnificative pentru cresterea sigurantei rutiere iar companiile care folosesc parcuri auto numeroase pot ajuta prin implementarea unor programe eficiente de pregatire a personalului.
Michelin
In ADN-ul marcii franceze de anvelope, siguranta joaca rolul cel mai important. Nu degeaba Michelin a scos Ghidul Rosu – prima campanie pentru siguranta rutiera – inca de la 1900. Compania franceza investeste enorm in programele de cercetare si dezvoltare pentru a scoate produse care ridica nivelul de siguranta al automobilului. Tocmai de aceea Michelin sustine utilizarea corecta a cauciucului in functie de anotimp, o lege introdusa in Germania in 2005 care a dus la injumatatirea numarului de accidente rutiere inca din primul sezon.
Studiile Michelin arata ca o anvelopa de iarna franeaza cu 6 metri mai repede decat una de vara (de la 40 la 36 m) pe carosabil uscat la temeparturi de 7 grade Celsius. Pe un carosabil acoperit de zapada, diferenta de franare dintre o anvelopa de vara si una de iarna este de 31 metri.
Apa Nova
Apa Nova, detinuta de gigantul Veolia, are ca obiect de activitate gestionarea retelei de canalizare din Bucuresti. Compania desfasoara activitati in spatiu carosabil, utilizand o flota de masini pentru deplasare si alte utilaje pentru interventie. O serie de programe de educare a soferilor in cadrul companiei, atat cei profesionisti cat si cei cu permis categoria B, au avut rolul de a limita numarul de incidente rutiere si reprezinta un exemplu pentru toate companiile, mai ales cele din domeniul transporturilor. Apa Nova face 35.000 de intervenii in fiecare an in spatiul carosabil, in 2011 inregistrandu-se 87 de incidente rutiere. Principalele probleme invocate de reprezentantii companiei au fost furtul de capace de canalizare – 2500 in Bucuresti – si furtul panourilor de semnalizare a locurilor de interventie.
Renault Technologie Roumanie
Una dintre preocuparile majore ale marcii Renault este siguranta iar numeroasele modele cu numar maxim de stele la testul Euro NCAP confirma acest lucru. Pe langa automobilele sigure, Renault se preocupa direct si de siguranta rutiera. Un exemlu in acest sens este parteneriatul pe care il are cu Global Road Safety Partnership. In cadrul acestui program, Renault doreste sa transmita un mesaj soferilor. Expertii in siguranta ai marcii franceze militeaza pentru „atitudine inainte de aptitudine”, atentia si precautia la volan fiind elemente mult mai importante decat indemanarea. In plus, Renault doneaza masinile care u iesit din perioada de test pompierilor pentru a se antrena la efectuarea descarcerarilor.
Concluzie
Siguranta rutiera este un concept atunci cand te afli pe cealalta parte a baricadei: in randurile celor norocosi, care inca n-au fost sau n-au cunoscut victime ale accidentelor rutiere. Siguranta rutiera devine mai reala decat ar trebui atunci cand te lovesti de ea. Pentru a exista, trebuie sa fie un efort comun al autoritatilor, al mediului privat, mass-mediei si al oamenilor. Pentru a functiona, din acest sistem nu trebuie sa lipseasca liantul – participantul la trafic. Incalcarea regulilor de circulatie, mai ales incalcarea grava, teribilismul la volan si lipsa de atentie sunt factorii care te pot trimite cu usurinta in randurile celor care sunt numarati printre victime.
